miercuri, 13 mai 2015

Sărbătoarea prin ochi de voluntar

Visam deseori să fiu voluntar la o sărbătoare mare, de care oricine își amintește cu drag! Și după cum se spune: ai grijă ce îţi doreşti, căci e posibil să se îndeplinească, așa s-a întâmplat şi în cazul meu. Momentul aflării veştii că vom fi gazdele Zilei Tineretului a fost incredibil: toţi tinerii eram la Pildeşti, la ediţia precedentă a acestei sărbători, când am fost strigaţi că noi vom lua Crucea. În toată agitaţia de acolo am rămas fără cuvinte, căci nu-mi venea să cred că noi primeam această şansă!

O experienţă pe care nu o voi uita prea uşor, pentru că am avut ocazia să învăţ, să cunosc, să descopăr, să ajut. Când i-am văzut pe voluntarii de la Pildeşti, foarte emoţionaţi, dar cu zâmbetul pe buze, dornici de a face o sărbătoare frumoasă, mi-am imaginat că exact în acest mod trebuie să ne comportăm şi noi. Indiferent că suntem trişti, nervoşi, pe chipul nostru trebuie să se vadă doar fericirea.

La adoraţia euharistică de vineri seara am realizat care era scopul meu, căci nu oricine are şansa şi ambiţia de a face asta. Mi-am dat seama că eu am o misiune care trebuie dusă spre îndeplinire: aceea ca, împreună cu ceilalţi voluntari, să facem o adevărată sărbătoare de care să fie mândră toată dieceza, şi nu numai.

Întâlnirile cu ceilalţi voluntari, împărţirea pe departamente, noi cunoştinţe, noi prietenii legate, toate au făcut parte din această experienţă pe care eu, ca şi voluntar, am avut-o.  Totul s-a derulat rapid, iar noi simţeam că mereu există câte ceva de făcut, aveam atâtea idei, încât nu ştiam cu ce să începem. Alături de părintele Felix, de gaşca plină de entuziasm de la Iaşi şi cu sprijinul părintelui vicar Dominic şi al părintelui paroh Toma, am reuşit să desăvârşim ceea ce voi, aproape 3000 de tineri, aţi experimentat pe data de 2 mai 2015, la Onești.


De la lucrurile mari, până la cele mai mici detalii, echipa voluntarilor a reuşit să le finiseze pentru a le arăta tinerilor că nu au venit doar într-o excursie, ci au venit la Oneşti, la Ziua Tineretului, la sărbătoarea lor, de unde au plecat cu bucurie în suflet. Am văzut emoţie, bucurie, multe, foarte multe zâmbete calde şi multe adresate mie, ceea ce m-a bucurat nespus, căci mi-au făcut munca mult mai plăcută, realizând că aveam pentru cine să depun efort. Oboseala am simţit-o abia când s-a terminat totul, căci cine ar mai putea simţi oboseala când vedeai toată lumea dansând la programul de dimineaţă, şi mai apoi în ploaie, dar mai ales multitudinea de feţe frumoase, zâmbitoare şi pline de viaţă!

Pentru mine a fost o experienţă inedită în care am cunoscut persoane minunate, am legat amiciţii, am închegat prietenii, am muncit pentru a face din acest eveniment o adevărată sărbătoare. Cu acest prilej, le urez tinerilor din Buruieneşti mult succes şi multă putere de muncă, iar bunul Dumnezeu să-i călăuzească pentru a face şi ei în anul ce va urma, o zi frumoasă a tineretului!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu